Red flags în relație – ce sunt, la ce duc și 10 exemple
Am încercat să găsesc un termen în limba română care să fie potrivit pentru ceea ce înseamnă “red flags”, dar nu cred că există. Aceste stegulețe roșii sunt ceea ce face sau zice o persoană pe care o cunoști, la începutul relației. Atât pe partea profesională, dar mai ales pe cea romantică, unde ne sunt activate toate triggerele și tot ceea ce avem nerezolvat la noi, ca și cum ne-am privi în oglindă, acestea devin și motiv de ceartă, complicații sau chiar despărțire ulterior.
Red flags sunt acțiuni sau vorbe ale unei persoane care îți semnalează, cel puțin la nivel intuitiv, dacă nu ești un om foarte conștient sau nu ai aprofundat psihologia umană sau pe tine în profunzime, că nu aveți aceleași valori, ori că persoana în cauză nu te respectă, nu are integritate sau interes pentru relație sau pentru tine.
Și aici trebuie să lămurim câteva aspecte, înainte de a vedea câteva stegulețe des întâlnite:
- cu toții avem red flags pentru cineva, de unele nici măcar nu suntem conștienți, oricât am vrea să le ascundem la primele întâlniri (pentru cine are energie de consumat astfel inutil). există o mare diferență între stegulețe minore și cele irevocabile, peste care, oricât ai vrea, nu ai cum să treci. Un exemplu evident mi se pare cel ce ține de abuz de droguri, dacă pentru cineva asta este inacceptabil, nu ai cum să treci niciodată peste și nici nu vei crede în promisiunea că va renunța.
- le ignorăm des, mai ales sub vălul euforic de proiecții și speranță de început, când e multă dopamină, până ajung să ne doară și să devină toxice. În general, în primă fază, până să cunoaștem real omul, mai ales dacă avem o mască a copilului, vrem să vedem tot ce e mai bun la celalat, ne pare că în cele din urma l-am găsit, așa că nu am vrea să credem cum e, deși, atunci când un om îți spune ceva, crede! …dar, mai ales, crede fapte, nu vorbe, și observă mai mult cum se comportă – cu tine, ceilalți, cu foști parteneri (dacă ajungeți la discuția asta).
- ceea ce vedem ca și red flag la celalalt e doar o parte din noi cu care luptăm, nu suntem nicidecum noi cei perfecți, nu e vorba de judecată, e vorba doar de compatibilitate cu noi, iar intuiția ne strigă, dar o acoperim de voci, de iluzii, de ego că nu va fi așa și că “eu” pot schimba, de frica de a nu pierde, ba chiar din credința că e posibil că fim prea duri cu ceilalți și să ne înșelăm, așa că mai dăm timp…
10 red flags pe care ar fi bine să le analizezi dacă le poți duce, înainte de a avansa prea mult în relație și a te implica emoțional:
- Vorbește urât de toți partenerii din trecut – au fost “nebuni”, nu își asumă deloc responsabilitatea pentru că relația nu a mers și denigrează persoane cu care a împărțit perioade. În viața oricui a fost cineva toxic, la un moment dat, dar ce spui despre TOȚI e de fapt ce spui despre tine, doar că încerci să pari victima neprihănită. Garantez că, de fapt, de fiecare dată, tu ai fost cauza problemei, că nivelul tău emoțional e foarte scăzut și că ești perfect imatur.
- Are mereu dreptate, le știe pe toate, nu ascultă decât ce vrea și consideră că e o persoană perfectă, care știe întotdeauna adevărul și nici măcar păreri avizate nu îi vor scoate ochelarii de cal. Am aici o poveste amuzantă cu un fost care, efectiv, mai avea puțin și era Dumnezeu și știa mai bine decât un medic un posibil diagnostic, toți erau nebuni, mama, sora, oricine, curând și eu, care nu ziceam ca el. Desigur, aici discutăm de un posibil narcisism, dar atenție la “eu am mereu dreptate” și dețin adevărul suprem despre orice, închiși la a privi și din perspetiva altora ori de a asculta empatic.
- Nu comunică, mereu are scuze precum eu nu scriu, eu nu mă exprim, totul e incert și nu își declară deschis intențiile asupra unei relații, nu legat de tine, ci în general ce își dorește, este evaziv, ca un pește care alunecă ușor. Astfel de comportament va deveni o sursă de stres, mai ales dacă ai un stil de atașament anxios și ai nevoie de constanță pentru ca sistemul tău nervos să rămână echilibrat. Plus că, dacă tu îți dorești o relație stabilă, nu ai de ce să pierzi timp în ape incerte.
- Te bombardează cu o mie de complimente, face promisiuni mari, cum ar fi de familie și copii, la nici o lună, îți spune alinturi și efectiv vine cu toată afecțiunea. Totul e fals, se numește love bombing, nu are bază reală, iar bula se va sparge la fel de repede, deoarece o relație solidă se construiește în timp, cu fapte, nu cu iubi și cadouri.
- Își face instant, deși vă știți de 5 zile și ați avut 2 date-uri, toate planurile cu tine, deja cumpără o vacanță undeva, te duce acasă la părinți, îți oferă tot timpul sau, de te întrebi ce făcea înainte de tine cu viața să, dacă nu are alți prieteni sau treabă. Oricât de flatant ar fi, acest comportament codependent este toxic, nu e bazat pe intimitate construită treptat și este, de fapt, o foame de cuplu și de a fugi de singurătate, nu atât legat de persoana ta.
- Consideră că a avut o copilărie perfectă, că nu are nicio traumă, că terapia e pentru cei slabi, în principiu, că nu are nimic de rezolvat și chiar cumva te face să te închizi și nu îți dă voie să fii autentic și vulnerabil. De fapt, sub această armură se ascund multă durere, frica de a afla ce e în interior și un om care nici măcar nu a început căutarea de sine și cu care va fi complicat să construiești ceva profund din punct de vedere emoțional.
- Nu are nicio perspectivă, se plânge mereu că “ceilalți” sau societatea sau sistemul sau părinții sau oricine altcineva e vinovat că nu a reușit și totul îi miroase și e plin de idei preconcepute, de credințe limitative și mult negativism. Greu de crezut că, până real nu va fi lovit brutal, se va trezi și va începe să învețe să fie reunoscator pentru ce e și să priceapă că tot ce “pățește” este ce atrage.
- Te “jignește” sau face să te simți mic în moduri subtile, precum “înainte ieșeam doar cu X tipar, dar e ok și cu tine, desi…” sau vine cu tot felul de preconcepții precum “ah, ai tik tok, ești din acel gen…” și multe alte moduri care îți dau de înțeles că nu pe tine te vor, ci o variantă pe care vor să o modifice / manipuleze. Sfatul meu simplu: fii la fel cu oricine, orice mască pică mai devreme sau mai târziu și nimeni nu merită să faci jocul de a părea mai nu știu cum, dacă nu te vede, acceptă și adoră așa cum ești.
- Dacă ai cunoscut pe cineva pe o aplicație de dating, iar profilul nu este deloc conform cu realitatea, lucru pe care oricum îl vei observa după 2-3 întâlniri, comunică elegant și apoi ia distanță. Am convingerea că cineva care își fabrică un avatar, să zicem om activ, party animal, dar în realitate nu știe nici să aleagă o cafenea și nu a mai ieșit din bloc de jumătate de an, doar nu e ok cu cine este, nu s-a găsit și nu e gata de o relație, mai ales cu o persoană foarte asumată.
- Are ieșiri necontrolate cu chelnerii, explozii de gelozie sau remarci tăioase și agresive cu cei din jur, deși abia ați ieșit la una două întâlniri, are crize de nervi sau chiar se laudă cum a bătut persoane sau cu scene făcute… ia-o din loc, pentru că în scurt timp îți va încălca multe limite, va dori să te controleze și te vei trezi în situații absolut jenante. Și aici pot da exemplul unui fost (mulți ani de atunci) care a făcut o dramă din faptul că ies din casă cu un top fară sutien… deși nu avea nimic vizibil sau indecent. Oamenii furioși sunt foarte triști, de fapt, și e mult de muncă acolo, până să aibă măcar speranța de a avea o relație echilibrată.
De fiecare dată când am închis ochii în fața unui steguleț roșu, acesta s-a agravat în timp și a devenit și unul din motivele încheierii relației. Am învățat, în timp, să nu le mai ignor, dar să–mi dau timp pentru a fi sigură că nu e doar în mintea mea, să îmi ascult mai des corpul și să am înțelepciunea de a nu mă grăbi să iau “de perfect” pe cineva, doar prin ceea ce vreau, ci să îi dau spațiu și timp să fie, să îmi arate piesă cu piesă ce e, ca într-un puzzle. Dar mi-a luat ani și multe relații, multă durere, multă vindecare, și posibil să o mai fac, deși încerc să fiu mai des observator în relație, pe cât posibil și, mai presus de orice, să nu uit că eu sunt personajul principal al vieții mele și că, mult mai important decât ce simt pentru un om este cum mă face să mă simt acel om, ce spune, dacă și faptele sunt în concordanță, dacă e un om conștient, empatic, ce valori și teluri are, aspirații, stil de viață, dacă e vorba doar de chimie sau și de compatibilitate. Dacă stegulețele tot apar, mă îndepărtez, desigur cu blândețe, cu o discuție matură, dar voi alege alt drum. Atunci când le-am ignorat, din teama de abandon, au ajuns să îmi devină reproșuri făcute ulterior, pentru că… semnele au fost mereu acolo, eu știam de fapt că nu e ok, dar am dat șanse omului sau… doar am vrut să fie mai bun decât realitatea, m-am mințit singură, din ego și pentru că, eu, ca și tine, de fapt, vreau să schimb dinamica cu figura paternă care m-a neglijat emoțional prin relații romantice, ceea ce, evident, nu e posibil. Dar, ceea stă în puterea noastră este să ne vindecăm noi și să luăm red flag-urile ca punct de a ne opri și a nu ne arunca cu capul înainte orișicum.
La final, vreau să mai fac o distincție între red flags, care, dacă le discutați și doriți să le rezolvați, se poate, și… un NU mare. Stegulețele negre sunt ceea ce intră pe teritoriul valorilor morale, culturale, religioase ori de altă natură, total diferite. Sunt o mulțime, dar unele din acestea țin de: religie la care nu ești dispus să treci; tip de relație total discrepant cu ceea ce vrei tu precum o relație poligamă.
Oare de câte red flags ai fost conștient la întâlnirea cu persoana din viața ta, dar oare care sunt ale tale? De stat puțin și gândit, dacă ne dorim o relație matură și cu satisfacții pe plan emoțional. Și sper să îți asculți intuiția și să nu închizi ochii la red flags doar de dragul de a fi cu cineva!
- August 6, 2023