Învață să te ierți pentru a reuși să te iubești
Ani la rândul am pus presiune pe mine (încă o fac uneori) și m-am învinovățit singură pentru atât de multe, pentru a justifica ceea ce au făcut ceilalți, pentru oameni care intrau în viața mea, pentru situații când ceva nu a mers. Mult timp m-am învinovățit (încă o fac uneori) pentru că nu am știut să mă accept pe mine real, pentru că nu am înțeles de ce, pentru că nu eram conștientă de o mulțime de noțiuni, dar mai ales de ceea ce sunt, de cum am ajuns la a fi astfel. Când înveți să te ierți cu adevărat reușești să îi ierți și pe ceilalți, pui iubire și pentru părțile mai puțin bune și realizezi că trebuie să începi să te porți blând cu tine, să te vindeci, să știi când să pui limite, să lucrezi la a fi bine cu tine și să repari traume pentru care nu ai, de cele mai multe ori, nicio vină, pentru că vin chiar dinainte de a te fi născut sau de când erai mult prea fraged. Iertarea de sine nu înseamnă să bagi sub preș și să iți justifici comportamentul și acțiunile meschine la adresa altora sub pretextul că “așa ești tu”. A învăța să te ierți este un drum lung spre sinele autentic, pe care vei găsi găleți de praf, de mocirlă, de lighioane, toate adunate în subconștient. Nu am ajuns încă acolo total, dar pot spune doar că învăț să mă iert cu picătura, lucrând activ pe diverse credințe sau răni și stiu că într-o zi voi ști să mă iubesc în totalitate, cu recunoștință pentru viața primită.
Cum înveți să te ierți? Nu sunt coach, terapeut, healer, sunt doar o femeie care se caută de ani de zile și care azi are câteva unelte în acest sens. Ceea ce funcționează la mine este: să scriu, să fac journaling, să meditez constant, să fac des mișcare și yoga, să citesc cărți scrise de terapeuți, să ascult podcasturi de profil, să discut cu mine și să internalizez prin propriile experiențe și emoții ce învăț, să îmi dau timp pentru a accepta sau suferi, să fiu atentă la ce cuvinte îmi adresez, să îmi dau voie să nu am nicio acțiune, ci doar să reflectez. Eu încă învăț să mă iert, așa că nu știu cum e mai bine pentru cineva, dar indiferent că o faci cu un psiholog, un preot, un shaman sau singur, să știi că se începe cu calm și conștientizarea faptului că iertarea este un dar pe care meriți să ți-l faci, pentru ca apoi să primești ceea ce este pentru tine.
Învăț să mă iert:
- pentru că am pus iubire și naivitate în locuri și oameni care nu împărtășeau același sentiment.
- pentru că am lăsat de la mine și nu am pus limite doar pentru ca ceilalți să fie bine.
- pentru că am zis da unor situații care nu îmi făceau bine în speranța că vor fi apreciate de ceilalți.
- pentru toate dățile când am dat mult, uneori foarte mult, deși fie alții nu îmi ceruseră, fie nu erau încă gata să primească.
- pentru momentele când nu am fost bine și am reacționat la triggere din trecut pentru situații din prezent.
- pentru proiecțiile făcute pe ceilalți și credința greșită că ei sunt mai mult decât ceea ce erau.
- pentru că am găsit scuze unor persoane care s-au folosit de bunătatea și ceea ce știau despre mine ca niște arme cu care să mă rânească mai târziu.
- pentru că am judecat pe cineva când nu știam cum se simte sau nu eram un om conștient.
- pentru că am încercat să mă fac mai mică și să îi pun pe unii în valoare, ca mai apoi să nu le pese de nimic din ceea ce simt sau să fiu acuzată că nu am pus limite.
- pentru că nu am știut să renunț mai repede la oameni și situații care apoi au ajuns să mă facă bucăți din punct de vedere emoțional.
- pentru că m-am îndoit de potențialul meu și de mine ca femei când cineva a călcat cu bocancii peste sufletul meu fară urmă de regret.
- pentru masca copilului dobândită în copilărie care mă face să fiu un om care crede în vorbe și onestitate și că ceilalți nu vor face fix ce au promis să nu facă.
- pentru că mi-am luat timp din viață crezând că cineva se va schimba sau că dacă oferi e suficient pentru a primi același lucru în schimb.
- pentru toate dățile când am fost dură cu mine și mi-am spus cuvinte urâte deoarece în cap suna vocea altcuiva (părinte / fost / terț…).
- pentru că mi-am cerut iertare pentru ceea ce sunt, doar un om cu propriile frici, nevoi, vise, un om vulnerabil în fața cuiva prins în ego.
Învăț să mă iert de mult mai multe și cu siguranță vor mai veni. Tot ceea ce îmi doresc este să nu rănesc pe nimeni și să nu revin în întuneric. Mai am mult până să mă vindec, poate voi reuși cândva, dar cred cu tărie că iertarea înseamnă ca pe viitor să nu mai permit altora ceea ce nu este în acord cu mine, să mă scutur de mai multe credințe și să aleg altfel în situații similare. În drum spre a te ierta este important să faci pace și cu ceilalți, fie din familie, foști, prieteni, colegi, în viață sau nu, iar acest lucru nu este necesar să se întâmplă fiind în contact fizic cu ei, ci o poți face și energetic, să le ierți tot pentru a te elibera și pentru că apoi să poți ierta și ce este în tine. Să învățăm să ne iertăm conștient, să facem lecții din propriile greșeli și să manifestăm în existența noastră persoane care nu trăiesc cu umbre ascunse, ci care sunt în același proces de vindecare ca și noi!
- March 23, 2023