Se spune că visurile devin realitate dacă crezi în ele. Uneori, oricât ai crede, e posibil că visul tău să rămână undeva pe drum, iar tu să te îndepărtezi din ce în ce mai mult. Un vis lăsat într-un sertar, într-un folder pe laptop sau în gândurile tale cele mai profunde, spre care îți e frică să mai privești. Îl îngropi de bună voie, pierdut în rutina de zi cu zi. Cei din jur nu te lasă să visezi, viața ta impune un anume ritm, iar tu nu mai ai timp să scormonesti după iluzii Poate în momente de revoltă îți spui că de mâine vei lua taurul de coarne și că vei pleca spre visul tău, apoi uiți și te complaci în situația dată. E nevoie de mult curaj pentru a o lua de la capăt. Trebuie să fii puțin nebun pentru lucruri senzaționale și dispus să ieși din zona de confort, fără siguranța că vei reuși.

Visurile devin realiate doar cu sacrificii și cu multă muncă, plus un dram de noroc. Indiferent cât de nebunesc pare visul tău, ești singurul care poate să îl îndeplinească și cel care trebuie să se mobilizeze spre el. Nimeni din jur nu are dreptul să te facă să te simți mai puțin capabil, iar cei care îți sprijină pașii sunt cei cărora le poți mulțumi mai târziu. Prea mulți oameni rămân țintuiți locului și uită de dorințele de la o anume vârstă pentru că între timp au un job serios, o familie și o mie de responsabilități. Creștem, ne maturizăm, ni se pare pueril să ne mai gândim la căi verzi pe pereți, ne asumăm responsabilități, nu mai avem timp de noi, lăsăm anii să treacă, iar visul moare. Totuși, poate nu e prea târziu să ne întrebăm: când am renunțat la visul meu? 

Mulțumesc mult: Fotografii: Magda Gheorghe Photography, Magdalena Gheorghe; Make up: Ana Maria Grigore; Hair Styling: Evidence Beauty Salon, Unirii; Outfit: Fe[male] by Mirela Fraser.