Cum a fost prima lună ca Freelancer


Ieri a fost o zi în care am lucrat din pijamale, de la 11, când m-am trezit și până la 4 a.m Nu am ieșit deloc din casă, nu m-am machiat, am luat câteva pauze, am mâncat ce am găsit prin frigider, am făcut puțin curat, am văzut câteva vloguri, am citit un pic. Și nu a fost sâmbătă sau duminică, ci o zi de joi din viața unui freelancer. Încă mă minunez de libertatea de a mă trezi fără alarmă, când nu am întâlniri dimineața. Încă nu m-am obișnuit, dar îmi place.

A trecut o lună de când nu mai am șef, salariu fix, de când am renunțat la stabilitate. Încă nu îmi vine să cred că s-a întâmplat asta, deși îmi doream de foarte mult timp să ajung în punctul în care mă găsesc acum. Deși am avut multe frici, emoții, nopți de insomnie, în prezent îmi e bine. A fost mult mai ok decât credem și au venit proiecte pe care nu le așteptam. Nici măcar nu le-am căutat, au venit spre mine, deoarece mental am avut deschiderea să le primesc. În plus, am convingerea că nimic nu e întâmplător și că ceea ce e dat să fie se întâmplă firesc. Ca în relații. Dacă lucrurile se leagă înseamnă că merită să mergi mai departe. Dacă nu, poți încerca oricând altă cale.

Când am plecat din agenție mi-am zis că cel mai rău lucru care se poate petrece este să aplic din nou la joburi. Nu mă sperie banii mai puțini, nici munca, nici măcar nesiguranța zilei de mâine sau pensia. Totuși, sunt conștientă că acum sunt eu cu mine, că trebuie să învăț ceea ce nu am făcut niciodată și anume să pun bani deoparte. Viața de freelancer înseamnă să ai liber mereu și totuși niciodată. Pentru mine, prima lună, a fost un mix de întâlniri cu clienții, de lucrat, scris, filmat. Primul pas a fost să îmi fac un portfofoliu. Apoi să dau de veste în stânga și în dreapta, inclusiv pe Social Media. Mai apoi mi-am făcut un plan minimal și am pus pe foaie potențialele surse de venit. Nu vreau să mă plâng, acum când trag linie. Sunt bine. Dar, și aici e marele dar, nu știu dacă așa va fi mereu. Sau poate asta e tot farmecul acestui nou stil de viață. Mult mai multă adrenalină.

Nu cred că a fi freelancer este pentru oricine. Desigur că ar fi fost mai dificil dacă aveam copii. Am și eu rate și chirie, am costuri și, desigur, că nu îmi pot lua vacanță. A fi freelancer cred că înseamnă să fii mereu în priză, să ai urechile ciulite, să oferi, să depui mult mai mult efort. Nu mai depinzi de manager, de colegi. Tu îți faci programul, tu dai facturile, tu decizi cu cine să lucrezi. A fi freelancer înseamnă și să fii mult mai responsabil, mai organizat, mai disciplinat decât o persoană angajată. Asta deoarece nimeni altcineva nu va trage de tine și nu îți va plăți datoriile. A fi freelancer e o alegere pe care o faci când te bazezi pe ceva, pe cunoștințele și experiența ta, când ai un anume networking, când crezi în tine și îi ceea ce poți face. Freelancingul este o provocare, o lecție care te maturizează și te responsabilizeaza mult mai mult decât oricare alt loc de muncă.

Luna numărul doi de om liber și mereu ocupat, în același timp, a demarat în forță, cu ceva raportări, cu editat, cu bagaje pentru a merge la cea mai mare conferință de digital din Europa. Sunt ok. Va fi greu, va fi satisfăcător, va fi minunat și, cel mai important, voi învăța mult din toată această aventură. Iar dacă ai aceeași determinare și o doză mică de nebunie, te încurajez să îți dai demisia și să testezi viața de freelancer!

  • November 3, 2018

Poate te interesează

blog-evernote-freelancers-2600
Panicile unui workaholic care se tratează
December 11, 2018

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *