Prietenia nu este veșnică!


Pe măsură ce trec anii, prieteniile se schimbă. În copilărie ne alegem prietenii în joacă, ne unesc tot felul de jocuri și de activități puerile. Mai târziu, prietenia înseamnă o relație asumată și o decizie mai puțin întâmplătoare. Prietenia ar trebui să fie că și iubirea, pentru totdeauna, dar, realitatea nu spune acest lucru. Prieteniile vin și se duc prin viața noastră și sunt prea puține cele care trec testul timpului, la fel ca în realtiile de dragoste. Și este firesc, cât timp ambele presupun o relație dintre două persoane care evoluează și care nu dezvoltă aceleași valori și aceeași viziune asupra vieții sau, cel puțin, una complementară.

Întotdeauna am crezut că oamenii care nu au prieteni vechi au o problemă. Niciodată nu am reușit să empatizez cu cei care se lipesc tot timpul unor grupuri noi și am considerat că nu trec de un nivel de superficialitate specific oricărui început. Prietenia nu înseamnă să ieșim la petreceri împreună sau nu doar asta. Nu înseamnă să ne dăm likeuri pe Facebook, deși este interesant de văzut că uneori prietenii sunt cei care o fac cel mai puțin. Prieteni nu devenim nici la finele unei vacanțe, cel mult suntem amici care au trăit împreună o experiență. Pentru mine, prietenia înseamnă iubire, acceptare, oferire încredere, deschiderea sufleului în față celeilate persoane, bucurie și conștientizarea că există momente bune și momente neplăcute separat sau împreună. Prietenia are legătură cu timpul și este relevant de când se întâmplă deoarece după începutul cu lapte și miere or să apară invariabil și probleme. Așa că, îmi susțin și acum teoria conform căreia cei care nu au nici măcar un prieten vechi au o problemă de ordin emoțional.

Cu toatea asta, consider că trebuie să ne respectăm în continuare, chiar dacă ne știm de mult, ne leagă o prietenie veche, am mâncat din aceeași oală, am împărțit haine, avem glumele noastre, ne plac sau ne displac lucruri similare, avem o tonă de amintiri împreună. Marea greșeală a oamenilor, în cuplu sau în prietenii, este că încep să îl ia pe celălalt de bun și să uite să mulțumească, să îi spună că îl iubește, să îl facă să se simtă special. Așa se rupe totul și apare un soi de nepăsare dublat de obișnuită. Indiferent de anii care leagă doi prieteni, prietenia trebuie să însemne redescoperire reciprocă, acceptarea diferențelor, lipsă de judecată, bun simț și iubire în mod constant. Prietenia înseamnă mai presus de orice să îți deschizi sufletul în fața cuiva și încrederea că te va sprijini chiar și cu cele mai nebunești idei. Înseamnă să știi că poți conta pe cineva când îți e rău, că te va ține de mână când vei avea o problemă medicală, că îți va da sfaturi utile și pozitive când vei avea probleme financiare sau la locul de muncă. Prietenia nu are obligații, dar necesită o investiție de energie, timp și dragoste. Prietenii de suflet nu sunt cei pe care îi știi din liceu și cu care te vezi o dată pe luna la o bere, ci cei cărora îți vine să le scrii când ești trist sau extrem de entuziasmat. Iar modul lor de a acționa va determina dacă mai faci asta și pe viitor sau încetezi să mai oferi, nesimtind că primești același lucru.

Cred că prietenii vechi sunt importanți, dar mi-am schimbat viziunea și nu mai țin cu dinții de ceva care nu mai vibrează în același ritm cu mine. Trăim într-o societate unde amicițiile se leagă după un festival. E simplu să îți faci o gașcă nouă. Ceea ce e mai complicat este să fii capabil să înțelegi că prietenii tăi vechi se schimbă, că pot îmbrățișa o altfel de cale, că uneori vin spre tine pentru o conversație profundă, nu pentru glumițe. Și nu cred că anii trebuie să elimine politețea, temperarea unor situații tensionate sau oferirea de ajutor când unul dintre prieteni are nevoie. Prietenia pentru totdeauna mi se pare un ideal. Cred că poți alege pe cine consideri “prieten” și că atunci când alegi să renunți la cineva pentru că te-a rănit, indiferent cât doare, nu trebuie să mai privești în urmă. Pur și simplu vine un moment când o prietenie moare și acest lucru se simte, cu mult înaintea unei despărțiri verbalizate. Partea bună e că cerni astfel încât să aduni în jurul tău oamenii care îți fac bine și să lași în spate tot ce nu îți aduce liniște interioară!

Foto: Tumblr

  • August 13, 2017

Poate te interesează

d7efe7c16ae874fa479243b2f1d34682
Fără compromisuri
January 07, 2018
ws_Tattoo_Girl_1920x1200
Mulțumește pentru dezamăgiri!
December 11, 2017
tumblr_otasnmFmIV1rlb7pso1_500
Ne sabotăm singuri relațiile de frica de a nu mai fi singuri?
December 06, 2017
22539918_10155835391703256_2550289677129035863_n
Cum mi-am schimbat stilul de viață
November 11, 2017
source
Când renunți la un vis
November 01, 2017
12742141_1223212847708916_2596358649819773874_n
Permite-ți o pauză din când în când!
October 28, 2017

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *