Intalnire cu un strain


Ne-am cunoscut in Lisabona, intr-o zi de inceput de toamna. Fugisem amandoi pentru o scurta perioada de propriile vieti si de noi insine, asa cum avea sa aflu mai tarziu.  In vacanta ai intotdeauna impresia ca poti sa faci orice, sa porti palarie, sa zambesti oricui, sa arunci ceasul si sa iti inchizi telefonul. Orice! Pe strazile alea mirosea a clor, a marijuana si a vin. Din fiecare bar racneau glasuri euforice, urlau boxe, sareau dansatori amatori, incepuse jocul uitarii pentru o noapte.  Se adunau perechi, se cautau suflete fara pereche. Luna plina iti face mereu pofta de iubire… la fel si vinul!

La un moment dat, am iesit din bar si m-am asezat pe strada. Priveam in gol, cu o tigara in mana si nu ma gandeam la absolut nimic. Mi-am mai aprins una si inca una, ca si cum asta ar fi fost singura mea treaba in acel moment. Zambeam prosteste celor patru prietene care ma insoteau. Nu am auzit nici macar un cuvant din ceea ce au zis, desi le aprobam din cand in cand. Ai uneori nevoie sa cazi in tine si sa umbli neincetat, sa te ridici deasupra si sa vezi intreg arsenalul de oameni. Apoi te intorci tot la tine, e singurul loc unde te simti acasa si iti e bine. Sau ar trebui sa fie daca iti place ce gasesti acolo.

Prietena mea roscata mi-a mai adus un pahar de vin, pe care l-am acceptat cu nonsalanta. Un tip a incercat sa o agate si ma gandeam cat poate fi de naiv sa spere ca o va da gata cu accentual si engleza lui stricate.  Nu i-a dat curs provocarii, asa ca a plecat in 5 minute mai departe sa caute o prada mai usoara. Ea mi-a facut cu ochiul in semn de complicitate. Femiele singure, plecate impreuna in vacanta, au un fel de regula nescrisa: nu parasim grupul decat cu acordul celorlalte si nu ne lasam cucerite cu una, cu doua.

Eram deja la al treilea pahar de Tawny, un vin de Porto  dulce, aromat, delicios, tare, care iti patrunde in vene si in creier. Nu era inca vremea sa merg acasa si nici nu intrasem in starea aia de euforie prosteasca. La un moment dat, m-am trezit brusc. Cred ca a fost primul moment cand am vazut realmente cat haos e pe strada aia, cine este in jur. A fost prima data cand am auzit din boxe o melodie braziliana, un pic prea stridenta, dar care se potrivea perfect in acel decor. Am zarit doi ochi albastri, un zambet jucaus, doua brate puternice, un tricou parca facut pentru acel trup. Sunt sigura ca am scos si o mica interjectie, dar nu as putea garanta. Nu am zambit, nu stiam de unde este, dar stiam ca il vreau. Trebuia sa fie al meu, sa ii aud glasul si sa aflu cum il cheama.

Cateva momente mai tarziu am facut cunostinta. Nu stiu daca mi-au tremurat genunchii cand s-a apropiat de mine, dar stiu sigur ca am cerut inca un pahar de vin. Era pur si simplu perfect pentru seara aia. Tot farmecul atunci cand intalnesti un strain este ca nu ai asteptari prea mari, ca nu analizezi daca te va cauta pentru o a doua intalnire si  ca nu va trebui sa il eviti daca nu iese.  Asta se intampla doar in vacanta, ceea ce ma face sa iubesc si mai mult calatoriile.

Mi-a spus cum il cheama dar stiam ca nu mi-as fi amintit ulterior. M-am prezentat si eu, iar el a fost destul de inteligent cat sa imi ceara din primul moment Facebook-ul. In zilele in care traim, asta e un semn ca cineva e interest de tine. Cateva glume, cateva ironii asupra varstei fiecaruia dintre noi, cateva curiozitati si banalitati despre ce facem acolo, cu cine suntem, incotro ne poarta pasii mai departe si cand ne intoarcem in tara. Nu am crezut niciodata ca intre doi oameni din tari foarte diferite poate exista intelegere profunda si cred ca o relatie de iubire cu un strain este plina de discutii si situatii superficiale. Sau poate ca alti reusesc sa se conecteze altfel.

Tipul era destul de spiritual, putin arrogant, destul de inocent si, totusi, cu mult potential de a deveni mai tarziu un jucator. Momentul care m-a scos din zona mea de superioritate, unde ma plasasem fara voia mea datorita faptului ca aveam ceva mai multi ani decat el, a fost acela cand m-a luat de mana, ferm si hotarat. A comandat doua pahare de Tawny, ca si cum cele patru consummate pana atunci nu ar fi fost de ajuns.  Il adoram deja, doar pentru ca ii placea vinul, si pentru buzele care inca nu ma sarutasera, asa cum imi doream.

M-a rugat sa mai raman cu el si sa ne plimbam pe strazi. Stabilisem ca a doua zi eu plec in Porto, el in sudul Portugaliei, asa ca isi dorea sa profitam de cele cateva ore ramase din acea noapte. De la o anume varsta incolo asta ti se pare un gest al dracului de romantic. Cand esti ceva mai tanara te gandesti la tot felul de perversiuni care ti s-ar putea intampla. Apoi incep sa iti placa si ai fantezii in acest sens, care se indeplinesc mult mai rar decat ti-ai dori. Ma transformasem intr-o liceana cu chef de joaca, o rebela care umbla cu tipul ala droit de toate fetele. In acelasi timp stiam ca am controlul asupra lui si ca un singur cuvant de al meu ar fi incheiat mica aventura. L-am invitat in apartamentul pe care il inchiriasem cu fetele, pentru o cafea pe terasa. A acceptat instant si i-am zarit fericirea din ochi. Ne trebuie atat de putin uneori sa fim fericiti.

Singuri pe terasa, cu luna plina, cu o tigara care a cazut, cu un sarut apasat. Senzatia ca iti e atat de sete, incat il saruti in nestire. A urmat o poveste si o noapte alba, o cafea prea matinala, un ramas bun sincer si o amintire asa cum traim prea rar. Nu ne-am cunoscut, dar ne-am iubit, nu ne-am spus totul, dar ne-am devorat. A fost magie si s-a trait poate mult mai mult decat o fac altii in ani de zile. Ne vindecam uneori ranile din trecut cu astfel de clipe care ne redau increderea si ne amintesc ca suntem vii.

Foto:  Pinterest

Citeste o alta povestire din The Book – aici!

  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
    1
    Share
  • March 15, 2015

Poate te interesează

Hai doar să ne întâmplăm!
October 16, 2016
Ar fi putut fi iubire dacă unul din ei ar fi ridicat ochii din telefon
June 08, 2016
Intalnire cu barbatul cu parul ciufulit
April 05, 2015
Intalnire cu un barbat insurat
March 29, 2015
Intalnire cu primul dupa El
March 25, 2015
O sticla de vin si o femeie…
February 16, 2015

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *